rid

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ride.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rid
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rid riduri
Articulat ridul ridurile
Genitiv-Dativ ridului ridurilor
Vocativ ' '
  1. încrețitură pe suprafața pielii (mai ales pe față); creț; zbârcitură; cută; dungă.


Traduceri