ritornelă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din italiană ritornello.

Pronunție

  • AFI: /ri.tor'ne.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ritornelă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ritornelă ritornele
Articulat ritornela ritornelele
Genitiv-Dativ ritornelei ritornelelor
Vocativ ' '
  1. reluare într-o melodie a unui refren după fiecare strofă cântată.
  2. fragment de muzică instrumentală care se intercalează între elementele componente ale unui program de dansuri.
  3. scurtă poezie compusă din strofe de câte trei versuri, dintre care primul rimează cu al treilea.
  4. vers sau grup de versuri care se repetă la intervale regulate într-o poezie.


Traduceri