riz

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Ritz.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
riz
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ riz rizuri
Articulat rizul rizurile
Genitiv-Dativ rizului rizurilor
Vocativ ' '
  1. fisură pe suprafața unei piese de metal, provocată de tensiunile interne.
  2. zgârietură făcută pe o piesă pentru a o însemna.
  3. șanț pe marginea tălpii de încălțăminte prin care trece cusătura.


Traduceri