rozetă
română
Etimologie
Din franceză rosette.
Pronunție
- AFI: /ro'ze.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rozetă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rozetă | rozete |
| Articulat | rozeta | rozetele |
| Genitiv-Dativ | rozetei | rozetelor |
| Vocativ | ' | ' |
- plantă erbacee deco-rativă, cu tulpina ramificată, cu frunze mari, alungite și cu flori mărunte, aromate, de culoare galbenă-aurie, dispuse în ciorchini terminali; rezedă.
- floare a acestei plante.
Traduceri
Traduceri