rubaiat
română
Etimologie
Din franceză rubăíyyăt.
Pronunție
- AFI: /ru.ba'jat/
Substantiv
| Declinarea substantivului rubaiat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rubaiat | rubaiate |
| Articulat | rubaiatul | rubaiatele |
| Genitiv-Dativ | rubaiatului | rubaiatelor |
| Vocativ | ' | ' |
- poezie lirică cu caracter filozofic meditativ.
Traduceri
Traduceri