De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din rumpe.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului rumpere
|
f.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
rumpere
|
rumperi
|
Articulat
|
rumperea
|
rumperile
|
Genitiv-Dativ
|
rumperii
|
rumperilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a rumpe și rezultatul ei.
Traduceri