De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză rut.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
rut
|
| n.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
rut
|
'
|
| Articulat
|
rutul
|
'
|
| Genitiv-Dativ
|
rutului
|
'
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- perioadă de activitate sexuală la unele animale.
Traduceri
