sălbăticime

română

Variante

• sălbătăcime

Etimologie

Din sălbatic + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /səl.bə.ti'ʧi.me/

Substantiv

Declinarea substantivului sălbăticime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sălbăticime	sălbăticimi
Articulat	sălbăticimea	sălbăticimile
Genitiv-Dativ	sălbăticimii	sălbăticimilor
Vocativ	sălbăticime	sălbăticimilor

1. mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor sălbatice.
2. loc sălbatic, nelocuit, departe de orice așezare omenească (civilizată).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online