De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din franceză sabreur.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
sabrer
|
| m.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
sabrer
|
sabreri
|
| Articulat
|
sabrerul
|
sabrerii
|
| Genitiv-Dativ
|
sabrerului
|
sabrerilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- sportiv care practică probele de sabie.
Traduceri
