De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină sacerodotium.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
sacerdoțiu
|
| n.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
sacerdoțiu
|
sacerdoții
|
| Articulat
|
sacerdoțiul
|
sacerdoțiile
|
| Genitiv-Dativ
|
sacerdoțiului
|
sacerdoțiilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- funcția de sacerdot.
- totalitate a sacerdoților; cler.
Traduceri
