De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din slavă (veche) sadŭ.
Substantiv
Declinarea substantivului
sad |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
sad |
saduri |
| Articulat |
sadul |
sadurile |
| Genitiv-Dativ |
sadului |
sadurilor |
| Vocativ |
sadule |
sadurilor |
- (înv.) plantație de pomi fructiferi; livadă.
- vie plantată de curând.
- răsad.
