scalpel
Etimologie
Din franceză scalpel.
Pronunție
- AFI: /'skal.pel/
Substantiv
| Declinarea substantivului scalpel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scalpel | scalpele |
| Articulat | scalpelul | scalpelele |
| Genitiv-Dativ | scalpelului | scalpelelor |
| Vocativ | ' | ' |
- instrument chirurgical în formă de cuțit cu tăiș convex, folosit la disecții; bisturiu.
Traduceri
Traduceri