scalpel

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză scalpel.

Pronunție

  • AFI: /'skal.pel/


Substantiv


Declinarea substantivului
scalpel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scalpel scalpele
Articulat scalpelul scalpelele
Genitiv-Dativ scalpelului scalpelelor
Vocativ ' '
  1. instrument chirurgical în formă de cuțit cu tăiș convex, folosit la disecții; bisturiu.


Traduceri