scandal

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză scandale < latină scandalum.

Pronunție

  • AFI: /skan'dal/


Substantiv


Declinarea substantivului
scandal
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scandal scandaluri
Articulat scandalul scandalurile
Genitiv-Dativ scandalului scandalurilor
Vocativ ' '
  1. faptă imorală săvârșită de persoane considerate ca fiind cinstite.
  2. gălăgie mare, însoțită de astfel de fapte.
  3. caz care provoacă indignarea opiniei publice.
  4. situație dezonorantă, înjositoare; dezonoare; rușine.


Traduceri