sclipire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din sclipi.

Pronunție

  • AFI: /skli'pi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sclipire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sclipire sclipiri
Articulat sclipirea sclipirile
Genitiv-Dativ sclipirii sclipirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sclipi și rezultatul ei.


Traduceri