scoabă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă skoba.

Pronunție

  • AFI: /'sko̯a.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scoabă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scoabă scoabe
Articulat scoaba scoabele
Genitiv-Dativ scoabei scoabelor
Vocativ ' '
  1. vergea de metal cu capetele ascuțite și îndoite în aceeași direcție care servește pentru îmbinarea unor piese (de obicei, de lemn).
  2. disc osos de pe pielea unor pești (nisetru, morun, cegă etc.).


Traduceri