scopire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din scopi.

Pronunție

  • AFI: /sko'pi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
scopire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scopire scopiri
Articulat scopirea scopirile
Genitiv-Dativ scopirii scopirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a scopi și rezultatul ei.


Traduceri