semiplan

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din semi- + plan (după franceză demi-plan).

Pronunție

  • AFI: /se.mi'plan/


Substantiv


Declinarea substantivului
semiplan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semiplan semiplanuri
Articulat semiplanul semiplanurile
Genitiv-Dativ semiplanului semiplanurilor
Vocativ semiplanule semiplanurilor
  1. mulțimea punctelor din plan situate de aceeași parte a unei drepte.


Traduceri

Referințe