septolet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză septolet.

Pronunție

  • AFI: /sep.to'let/


Substantiv


Declinarea substantivului
septolet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ septolet septolete
Articulat septoletul septoletele
Genitiv-Dativ septoletului septoletelor
Vocativ septoletule septoletelor
  1. grup de șapte note de durată egală cu aceea a patru note obișnuite.


Traduceri

Referințe