sfârticare
română
Etimologie
Din sfârtica.
Pronunție
- AFI: /sfɨr.ti'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sfârticare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sfârticare | sfârticări |
| Articulat | sfârticarea | sfârticările |
| Genitiv-Dativ | sfârticării | sfârticărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a sfârtica și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri