sfen
română
Etimologie
Din franceză sphene.
Pronunție
- AFI: /sfen/
Substantiv
| Declinarea substantivului sfen | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sfen | sfenuri |
| Articulat | sfenul | sfenurile |
| Genitiv-Dativ | sfenului | sfenurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- mineral de culoare galbenă, brună sau verde, silicat natural de calciu și de titan întrebuințat ca piatră semiprețioasă și ca materie primă pentru obținerea oxidului de titan; titanit.
- piatră semiprețioasă corespunzătoare.
Traduceri
Traduceri