sfintele

română

Etimologie

Din sfânt.

Pronunție

• AFI: /ˈsfin.te.le/

Substantiv

Declinarea substantivului invariabil
f.pl.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	invariabil	invariabil
Articulat	invariabil	sfintele
Genitiv-Dativ	invariabil	sfintelor
Vocativ	invariabil	sfintelor

1. (în credințele populare) iele.

Sinonime

• iele

Cuvinte apropiate

• sfântă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online