silabire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din silabi.

Pronunție

  • AFI: /si.la'bi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
silabire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ silabire silabiri
Articulat silabirea silabirile
Genitiv-Dativ silabirii silabirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a silabi și rezultatul ei.


Traduceri