siluire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din silui.

Pronunție

  • AFI: /si.lu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
siluire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ siluire siluiri
Articulat siluirea siluirile
Genitiv-Dativ siluirii siluirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a silui și rezultatul ei.


Traduceri