simfonietă
română
Etimologie
Din italiană sinfonietta.
Pronunție
- AFI: /sim.fo.ni'e.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului simfonietă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | simfonietă | simfoniete |
| Articulat | simfonieta | simfonietele |
| Genitiv-Dativ | simfonietei | simfonietelor |
| Vocativ | ' | ' |
- simfonie de proporții reduse.
Traduceri
Traduceri