sinarmonism
română
Etimologie
Din franceză synharmonisme.
Pronunție
- AFI: /si.nar.mo'nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului sinarmonism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sinarmonism | ' |
| Articulat | sinarmonismul | ' |
| Genitiv-Dativ | sinarmonismului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- fenomen de limbă care constă în asimilarea progresivă a vocalelor în cadrul unui cuvânt de către vocala primei silabe; armonie vocalică.
Traduceri
Traduceri