sincronie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză synchronie.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
sincronie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sincronie sincronii
Articulat sincronia sincroniile
Genitiv-Dativ sincroniei sincroniilor
Vocativ sincronie sincroniilor
  1. ansamblul fenomenelor lingvistice considerate într-o anumită perioadă a istoriei unei limbi.


Traduceri

Referințe