perioadă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină periodus, neogreacă περιοδοσ (períodos), franceză période.

Pronunție

  • AFI: /pe.ri'o̯a.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
perioadă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ perioadă perioade
Articulat perioada perioadele
Dativ-Genitiv perioadei perioadelor
Vocativ perioadă perioadelor
  1. interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment.
  2. subdiviziune a timpului geologic mai mică decât era.
  3. interval de timp care se scurge între cele două momente în care se reproduce un fenomen astronomic; interval de timp după care un astru, în mișcarea sa, se află în aceeași situație relativă față de un anumit reper.
  4. (fiz.) interval de timp după care se repetă un fenomen, reproducându-se consecutiv valorile unei mărimi caracteristice acelui fenomen.
  5. (mat.) intervalul creșterii minime a variabilei independente, după care se reproduc, în aceeași ordine, aceleași valori ale unor mărimi.
  6. mulțimea numerelor de o cifră care se repetă infinit într-o fracție zecimală.
  7. fiecare dintre cele șapte rânduri în care sunt aranjate elementele chimice din tabloul periodic al lui Mendeleev.
  8. interval de timp dintre două accese ale unei boli.
  9. (pop.) menstruație.
  10. frază amplă, cu caracter unitar și armonios, datorat în special simetriei structurii ei.
  11. parte unitară dintr-o compoziție muzicală, formată din mai multe fraze.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe