sincronizor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză synchroniseur.

Pronunție

  • AFI: /sin.kro.ni'zor/


Substantiv


Declinarea substantivului
sincronizor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sincronizor sincronizoare
Articulat sincronizorul sincronizoarele
Genitiv-Dativ sincronizorului sincronizoarelor
Vocativ sincronizorule sincronizoarelor
  1. (biol.) factor de ambianță care poate modifica unul dintre parametrii unui bioritm.


Traduceri

Referințe