sintoniza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză syntoniser.

Pronunție

  • AFI: /sin.to.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
sintoniza
Infinitiv a sintoniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sintonizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sintonizeze
Participiu sintonizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a realiza o sintonie; a acorda pe aceeași frecvență.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe