slăvire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slăvi.

Pronunție

  • AFI: /slə.vi're./


Substantiv


Declinarea substantivului
slăvire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ slăvire slăviri
Articulat slăvirea slăvirile
Genitiv-Dativ slăvirii slăvirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a slăvi și rezultatul ei.


Traduceri