Sari la conținut

smârcuire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din smârcui.

Pronunție

  • AFI: /smɨr.ku'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
smârcuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ smârcuire smârcuiri
Articulat smârcuirea smârcuirile
Genitiv-Dativ smârcuirii smârcuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a smârcui și rezultatul ei.


Traduceri