smârcuire
Etimologie
Din smârcui.
Pronunție
- AFI: /smɨr.ku'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului smârcuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | smârcuire | smârcuiri |
| Articulat | smârcuirea | smârcuirile |
| Genitiv-Dativ | smârcuirii | smârcuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a smârcui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri