smăcinare
română
Etimologie
Din smăcina.
Pronunție
- AFI: /smə.ʧi'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului smăcinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | smăcinare | smăcinări |
| Articulat | smăcinarea | smăcinările |
| Genitiv-Dativ | smăcinării | smăcinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a smăcina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri