solire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din soli.

Pronunție

  • AFI: /so'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
solire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ solire soliri
Articulat solirea solirile
Genitiv-Dativ solirii solirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a soli și rezultatul ei.


Traduceri