spârcâire
Etimologie
Din spârcâi.
Pronunție
- AFI: /spɨr.kɨ'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spârcâire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spârcâire | spârcâiri |
| Articulat | spârcâirea | spârcâirile |
| Genitiv-Dativ | spârcâirii | spârcâirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spârcâi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri