spițer

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă spets (i)éris.

Pronunție

  • AFI: /spi'ʦer/


Substantiv


Declinarea substantivului
spițer
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spițer spițeri
Articulat spițerul spițerii
Genitiv-Dativ spițerului spițerilor
Vocativ spițerule spițerilor
  1. (pop.) farmacist.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe