sporange
română
Etimologie
Din franceză sporange.
Pronunție
- AFI: /spo'ran.ʤe/
Substantiv
| Declinarea substantivului sporange | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sporange | sporangi |
| Articulat | sporangele | sporangii |
| Genitiv-Dativ | sporangelui | sporangilor |
| Vocativ | ' | ' |
- organ de înmulțire în formă de sac, în care se dezvoltă sporii unor plante inferioare.
Traduceri
Traduceri