spurcănire
Etimologie
Din spurcăni.
Pronunție
- AFI: /spur.kə'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spurcănire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spurcănire | spurcăniri |
| Articulat | spurcănirea | spurcănirile |
| Genitiv-Dativ | spurcănirii | spurcănirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spurcăni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri