stâlcire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din stâlci.

Pronunție

  • AFI: /stɨl'ʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stâlcire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stâlcire stâlciri
Articulat stâlcirea stâlcirile
Genitiv-Dativ stâlcirii stâlcirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stâlci și rezultatul ei.


Traduceri