stăruire
Etimologie
Din stărui.
Pronunție
- AFI: /stə.ru'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului stăruire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stăruire | stăruiri |
| Articulat | stăruirea | stăruirile |
| Genitiv-Dativ | stăruirii | stăruirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a stărui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri