De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din stărui.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului stăruire
|
f.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
stăruire
|
stăruiri
|
Articulat
|
stăruirea
|
stăruirile
|
Genitiv-Dativ
|
stăruirii
|
stăruirilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- acțiunea de a stărui și rezultatul ei.
Traduceri