Sari la conținut

stambol

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din turcă IstambolConstantinopol”.

Pronunție

  • AFI: /stam'bol/


Substantiv


Declinarea substantivului
stambol
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stambol stamboli
Articulat stambolul stambolii
Genitiv-Dativ stambolului stambolilor
Vocativ stambolule stambolilor
  1. monedă de aur turcească, care a circulat și în țările românești în sec. xVIII.


Traduceri

Referințe