Sari la conținut

stanțare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din stanța.

Pronunție

  • AFI: /stan'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stanțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stanțare stanțări
Articulat stanțarea stanțările
Genitiv-Dativ stanțării stanțărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stanța și rezultatul ei.


Traduceri