strâmtorire
română
Etimologie
Din strâmtori.
Pronunție
- AFI: /strɨm.to'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului strâmtorire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strâmtorire | strâmtoriri |
| Articulat | strâmtorirea | strâmtoririle |
| Genitiv-Dativ | strâmtoririi | strâmtoririlor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a strâmtori și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri