strădui

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă stradati.

Pronunție

  • AFI: /strə.du'i/


Verb


Conjugarea verbului
se strădui
Infinitiv a se strădui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mă strădui
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să se străduie
Participiu străduit
Conjugare IV
  1. a depune multă silință sau osteneală.


Traduceri