strămurare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină stimularia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
strămurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strămurare strămurări
Articulat strămurarea strămurările
Dativ-Genitiv strămurării strămurărilor
Vocativ ' '
  1. băț ascuțit la vârf cu care se împung animalele, când sunt îndemnate la mers.


Traduceri