Sari la conținut

strănutare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din strănuta.

Pronunție

  • AFI: /strə.nu'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strănutare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strănutare strănutări
Articulat strănutarea strănutările
Genitiv-Dativ strănutării strănutărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a strănuta și rezultatul ei.


Traduceri