străvezime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din străveziu + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /strə.ve'zi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
străvezime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străvezime străvezimi
Articulat străvezimea străvezimile
Genitiv-Dativ străvezimii străvezimilor
Vocativ străvezime străvezimilor
  1. (rar) însușirea de a fi străveziu; transparență.


Traduceri

Referințe