strejuire
română
Etimologie
Din strejui.
Pronunție
- AFI: /stre.ʒu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului strejuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strejuire | strejuiri |
| Articulat | strejuirea | strejuirile |
| Genitiv-Dativ | strejuirii | strejuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a strejui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri