strică

Vezi și : strica

română

Etimologie

Din strica.

Pronunție

• AFI: /ˈstri.kə/
• AFI: /striˈkə/ (forma de perfect simplu)

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru strica.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru strica.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru strica.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru strica.