structuralism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză structuralisme.

Pronunție

  • AFI: /struk.tu.ra'lism/


Substantiv


Declinarea substantivului
structuralism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ structuralism '
Articulat structuralismul '
Genitiv-Dativ structuralismului '
Vocativ ' '
  1. orientare teoretică și metodologică în științele contemporane care studiază structura, funcțiile și sistemele de relații ce caracterizează obiectele și procesele.


Traduceri