Sari la conținut

strungălire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din strungăli.

Pronunție

  • AFI: /strun.gə'li.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strungălire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strungălire strungăliri
Articulat strungălirea strungălirile
Genitiv-Dativ strungălirii strungălirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a strungăli și rezultatul ei.


Traduceri